Cu capu' în nori

Prietenia fără balet

septembrie 29, 2010
Lasă un comentariu

Prietenia e făcută din atenţie şi răspundere. Ea presupune să ştii să taci şi să opreşti turuirea fără număr. Altfel, e un balet de bule, fiecare fiind prins în jocul lui mental.

Când vorbeşti, cauţi să te convingi pe tine de aceleaşi chestiuni.

Când taci, îl vezi pe celălalt şi problema. Doar aşa vine ceva înspre tine. Înţelegi cealaltă persoană doar când ştii să o asculţi.

Poţi să-l ajuţi pe celălalt mai mult decât poate el din locul lui.

Înţelegerea prespune mai mult decât să-i dai semnificaţie, decât să percepi mesajul decompozabil logic. Are de-a face cu trecerea dintr-o minte în alta, dintr-o inimă în cealaltă, dintr-un trup în altul.

Compătimirea e doar o înţelegere într-o manieră organică care gândeşte: “Bine că nu sunt în locul lui. Vai ce trist, dar asta e.“

Pe când compasiunea presupune înţelegerea autentică a durerilor.

Atâţia prieteni ai câţi ai ajutat şi câţi te-au ajutat.

Ajutorul e împlinirea prieteniei ce rezultă din timpul petrecut împreună înspre aceeaşi destinaţie.

Reclame

About author

îmi place să îmbrăţişez norii diafani metamorfozaţi în litere sidefii.să ating cu mâna apa ornată din perle care cad în ochii oamenilor. să mă aplec pe zăpada cerului între carourile menirilor visate şi vertebrele rămase din celulele temporalităţii.să-mi tatuez în palme cearşafurile întinse la lună prelungite în aripi atinse de tâmple angelice.

Caută

Navigare

Categorii:

Links:

Archives:

Feed-uri