Cu capu' în nori

educatia inchisorii intelectuale | mai 24, 2009

perspective educationale

Pentru Sergiu B.

Cand privesc printre lentilele zgariate situatia dezolanta a invatamantului romanesc,

ma asez repugnat cu o vioara pe malul Dunarii şi plang.

Asistam la dezradacinarea difuzata a culturii.Plonjam în marea lichelelor intelectuale.

La (liceu), facultate profesorul dicteaza cuvant cu cuvant pentru ca la (extemporal),

examen sa repoduci mecanicist, cuvant cu cuvant.

Batalia se da intre cei mai buni memoratori ai cuvintelor dixite şi plicurilor umplute.

Comemoram decupajele ratiunii umane, punand florile alienarii pe altarul vidului aberant.

Normal ar fi sa existe profesori care predau liber, care fac scheme,

care te provoaca la intelegere, gandire, aprofundare, analogii şi reformulari creative, originale .

Azi intalnim tineri incapabili de a formula cu propriile vocabule : referate, eseuri,

recenzii, de a analiza o carte sau de a-şi argumenta o idee.

…o idee care mai vibreaza falfaitor, fuzionand şi furnicand efemere neartificializate.

Mintea nu mai prelucreaza ci doar depoziteaza informatii pentru scurte perioade de timp.

Chiar daca nu e vremea plecarii cocorilor, multi şi-au bagat cortexul la hibernare.

Cu pasivitate paricipam la arborescenta brambulorogiei şi blegelii cognitive .

Homunculul graitor traieste intr-un provizorat deontologic periculos si cvasimortuar

fiind în acord cu humusul hilar şi retrogat al bipedului afilosofical.

Reclame

Lasă un comentariu »

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

About author

îmi place să îmbrăţişez norii diafani metamorfozaţi în litere sidefii.să ating cu mâna apa ornată din perle care cad în ochii oamenilor. să mă aplec pe zăpada cerului între carourile menirilor visate şi vertebrele rămase din celulele temporalităţii.să-mi tatuez în palme cearşafurile întinse la lună prelungite în aripi atinse de tâmple angelice.

Caută

Navigare

Categorii:

Links:

Archives:

Feed-uri

%d blogeri au apreciat asta: