Înviate oştiri năpădind întunecimile | septembrie 16, 2011
Respiraţia Lui peste adormite oştiri naşte trezvie. Susurul vocii Leului din Iuda e mai puternic decât oricare răcnet al celui care caută să ne înghită deşi e gonflabil.
îmi place să îmbrăţişez norii diafani metamorfozaţi în litere sidefii.să ating cu mâna apa ornată din perle care cad în ochii oamenilor. să mă aplec pe zăpada cerului între carourile menirilor visate şi vertebrele rămase din celulele temporalităţii.să-mi tatuez în palme cearşafurile întinse la lună prelungite în aripi atinse de tâmple angelice.
