noiembrie ca o catedrală infatuată
pripăşeşte tămâia interiorităţii fumegânde
cuvintele tomnambule ca tablourile daliniene
trimit corăbierii cu aripi dezgolite
noaptea aerul vibrează purificări imaculate
misterul brumar înşiretează paşii prin pietonale fără bufniţe medievale
aglomeraţia omogenizatoare se încorsetează-n tăcere
pedalând galantere de umbre